|
Programul electoral al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) se bazează pe trei piloane principale: euro-transilvanismul, reforma profundă administrativ-teritorială şi trecerea treptată la o structură administrativă federală, respectiv autonomia teritorială şi culturală pentru comunităţile naţionale minoritare – a declarat marţi 16 octombrie, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, Toró T. Tibor, preşedintele PPMT.
Principalele declaraţii ale preşedintelui PPMT:
1. Euro-transilvanismul înseamnă îmbinarea valorilor europene şi moderne cu valorile tradiţionale din Transilvania, valorile comune ale tuturor oamenilor care trăiesc acolo, indiferent de etnie. Deşi regimul comunist a încercat uniformizarea şi omogenizarea ţării, în Transilvania încă mai există acele valori tradiţionale ce ţin de toleranţa naţională şi confesională, precum şi de forţa economică a acestei regiuni. În Transilvania există reala posibilitate de a se materializa principiul european al unităţii în diversitate.
2. Avem nevoie de o profundă reformă administrativ-teritorială, care se conturează prin crearea regiunilor pe baza fostelor regiuni tradiţionale din România, şi trecerea treptată la o structură administrativă federală. În statele federale din Europa, regiunile care au o autonomie profundă, o mai mică dependenţă de puterea centrală, depăşesc criza mult mai uşor decât celelalte regiuni. Exemplu: Ţara Bascilor, care se deosebeşte în Spania de celelalte regiuni autonome prin instituţia federalismului fiscal, spre deosebire de un alt exemplu, Catalonia, care nu a adoptat acest sistem al federalismului fiscal, şi are probleme economice tocmai în plină criză economică mondială. Federalismul fiscal înseamnă că parlamentul şi guvernul regional negociază cu parlamentul şi guvernul central şi federal un sistem de a plăti taxe şi impozite per global, şi are libertate deplină în a-şi stabili impozitele proprii şi propria politică fiscală şi economică. Prin acest sistem, conducerea regiunii este mult mai aproape de oameni, de comunităţi, iar managementul crizelor este mult mai eficient.
Noi credem că trecerea de la o administraţie puternic centralizată, cum este cea din România actuală, şi care este izvorul corupţiei, al managementului slab şi al crizelor, trebuie făcută treptat, şi credem că drumul spre o Românie federală se face prin regiuni. Aceste regiuni nu trebuie trasate cu liniarul sau prin voinţa politică arbitrară de la Bucureşti, ci prin negocieri politice şi prin referendumuri locale şi regionale, pornind şi de la regiunile organice care există în România. Trebuie făcută această reformă treptată spre federalism, crearea regiunilor, crearea instituţiilor regionale decizionale şi legislative (parlamentele şi guvernele regionale) şi după aceea, în câţiva ani, se poate ajunge la trecerea de la o structură de stat unitar la o structură federală.
Credem că acest proces va conduce la cea de-a doua mare modernizare a României, după cea făcută în secolul al XIX-lea de către Alexandru Ioan Cuza, el făcând din România un stat naţional centralizat, după modelul francez. Acum a venit momentul unei noi modernizări profunde, istorice, a României, care înseamnă trecerea treptată la un sistem federal.
3. Al treilea pilon este sistemul autonomiilor comunitare, pentru comunităţile naţionale minoritare, autonomia teritorială şi culturală: autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, autonomie culturală pentru comunitatea maghiară din Transilvania, şi o autonomie specială pentru maghiarii din Partium, adică judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj.
Alegeri:
PPMT aspiră la reprezentarea comunităţii maghiare la toate nivelurile, şi intenţionează să participe la alegerile parlamentare din 9 decembrie – a declarat Toró T. Tibor.
Există nevoia mai multor partide maghiare. UDMR ne-a obişnuit cu o prezenţă activă la Bucureşti, dar această prezenţă înseamnă o asimilare politică cu celelalte partide româneşti, şi practică un stil dâmboviţean de a face politică. Stilul dâmboviţean înseamnă a veni la Bucureşti, a deschide porţile ministerelor, a face business, a face pacturi politice necunoscute şi netransparente, şi a aduce acasă eventual ceva bănuţi pentru a asfalta şi pentru a moderniza nişte clădiri.
Legea electorală pe baza cărora se organizează alegerile parlamentare din 9 decembrie creează această posibilitate istorică de a avea mai multe partide maghiare în Parlamentul României prin instituţia pragului alternativ. Legea 35/2008 art. 47, litera c) spune că: pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat după cum urmează: pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit pragul de 5% la nivel naţional, prevăzut la lit. a) sau b);
Pornind de la faptul că în Transilvania există 15 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 7 colegii pentru Senat unde maghiarii sunt majoritari, este foarte probabil că în aceste colegii competiţia electorală va fi câştigată de un candidat al unui partid maghiar. Există posibilitatea reală ca pe lângă UDMR, un alt partid – şi noi sperăm că va fi PPMT – să câştige cel puţin 6 colegii pentru Camera Deputaţilor şi cel puţin 3 colegii pentru Senat. În acest caz, pe lângă UDMR va fi prezent un al doilea partid maghiar în Parlament. Noi credem în şansa noastră şi am ţintit tocmai depăşirea acestui prag alternativ.
Acest articol din legea electorală nu este cunoscut, pentru că partidele româneşti nu se folosesc de această clauză, deoarece acestea nu au probleme de depăşire a pragului. Singurele care se pot folosi de acest prag sunt partidele maghiare, pentru că electoratul lor trăieşte compact în aceste 15, respectiv 7 colegii, unde ei pot profita de această situaţie. În acest caz chiar vă cerem ajutorul să facem cunoscut faptul că există acest prag alternativ, întrucât UDMR-ul nu are interesul să-l popularizeze. Ei au creat în 2008 această „portiţă de siguranţă” pentru a intra în Parlament, au obţinut-o în semisecret, nu au făcut mare caz de acest lucru, pentru că atunci s-au temut de Partidul Civic Maghiar (PCM). Acum această posibilitate este binevenită şi pentru ei, şi pentru un alt partid.
Alianţa cu Partidul Civic Maghiar (PCM):
Dorim ca împreună cu Partidul Civic Maghiar (PCM) să formăm o alternativă reală faţă de politica balcanică a UDMR. Sperăm că vom putea dezvolta o colaborare cât mai strânsă cu PCM, în final până la a ne uni structurile şi să fuzionăm şi să creăm un pol transilvănean şi autonomist maghiar, care împreună cu UDMR poate să formeze o puternică reprezentare politică a maghiarilor în Parlamentul României. Nu vrem să înlocuim UDMR, trebuie ca pe lângă UDMR să existe un alt pol care se concentrează asupra problemelor principiale pe termen lung şi nu doar pragmatic, pe termen scurt, de la o zi la alta, cum ne-a obişnuit UDMR.
Toró T. Tibor a declarat că luni a discutat cu noul preşedinte al PCM, Biró Zsolt, iar în cadrul întâlnirii au analizat posibilităţile şi principiile cooperării celor două partide. Formele concrete ale colaborării vor fi discutate joi, la întâlnirea delegaţiilor celor două partide.
comunicat de presă al Partidului Popular Maghiar din Transilvania
|
